sâmbătă, 26 martie 2011

Requiem for a Dream.

Desi nu se taiase si nici nu avusese vreodata de gand sa faca asta,pelea din jurul incheieturii mainii stangi era sfasiata.Pastilele se imprastiasera toate pe jos.Erau galbene si uriase.Nu le luase,si totusi cazusera din crapatura.Dupa ele,sangele a inceput sa curga in suvoaie mari si visinii care pareau de neoprit.Simtea cum i se face rau,cum nu mai vede si stia ca avea sa'si piarda constiinta in curand.
"Imediat te rezolv eu!" urla femeia care,vazand balta de sange marindu'se cu o repeziciune alarmanta, lesina imediat.
Isi aduna puterile si cu un efort supraomenesc reusi sa strige un "Ajutor!" gatuit.In secunda urmatoare un barbat intra in camera,iar ea simti ca aerul din jur incepe sa se raceasca,si se facu intuneric.

***

Siluetele se plimbau aiuritic in jurul ei.Totul era incetosat.Auzea ce spuneau,insa nu intelegea nimic.Isi aminti de mana si se uita rapid la ea.era bandajata,iar pielea'i era mai alba decat de obicei.Arata cu adevarat cadaveric,asa cum ii spusese cea mai buna prietena a ei mai demult.Incepea sa'si revina si recunoscu o camera de spital in care mai statuse cu vreo 8 ani in urma,cand fusese operata de apendicita.avea 7 ani jumate si nu ii era frica de nimic..era fericita.Acum singurul sentiment care i se zbatea prin sangele ramas in vene era frica..Era singura in camera si voia sa stie ce se intamplase.Cineva a deschis usa.Cu greu ea isi intoarse capul si privi spre persoana care intrase.Avea parul lung de culoarea alunelor prajite,pielea alba si bolnavicioasa si in jurul ochilor umflati si rosii se vedeau cearcane mari si adanci.Era slaba si cam la fel de inalta ca ea.Halatul alb,pana la genunchi, pe care'l purta ii dadea una aer femeie in camasa de forta.Fata (caci avea maxim 17 ani) se indrepta spre ea tarandu'si picioarele,uitandu'se pe sub genele mari si lungi,fixand'o cu ochii ei verzi,inumani.
"Tu nu trebuia sa mai fi aici.Iti rezervasem loc in morga!De ce esti inca aici?!" in timp ce rostea aceasta fraza,pe chipul fetei se putea citi un amalgam de nervozitate,amuzament smintit si nedumerire.
Ea nu putea sa se miste si nici sa vorbeasca.Tot corpul ii era amortit,insa functiile creierului erau inca active.Cine era fata?O cunostea?Si daca nu,de ce ii dorea moartea?Si de unde stia ce se intamplase?
"Dar nu'i nimic.Intotdeauna am primit o a 2a sansa si nu vad nicio exceptie aici.." zise cu un ranjet pana la urechi.
se apropie cu pasi mici de patul ei si scoase din buzunarul halatului o seringa cu ceva inauntru.
"Crede'ma,o sa'ti placa morfina.e...delicioasa!" marai fata indreptand acul spre perfuziile ei.
Stiu atunci ca nu mai are ce sa faca.Niciodata in viata nu se resemnase,luptand intotdeauna si infruntand toate greutatile si problemele de una singura.Insa atunci isi dadu seama ca nu poate mereu sa castige si ca defapt..nici nu mai avea pentru ce sa lupte.asa ca se lasa la mana fetei pe care nu o cunostea si nici n'avea s'o cunoasca vreodata.
Incerca sa'si aminteasca momentele frumoase din viata ei.Ca un flashback cum vazuse deseori prin dramele la care se uita mama ei,insa tot degeaba."Viata bate filmul" se auzea o voce atat de dulce si de frumoasa.Tot ce ii venea in cap in acel moment era el si toate cate a trebuit sa indure din cauza lui.Defapt era mai bine asa.Oricum nu'si dorise niciodata sa moara de batranete.I s'a parut mereu plictisitor si banal.E de asteptat ca un om la 70-80 de ani sa moara.Dar o adolescenta de aproape 16 ani ucisa..nu vezi prea des,nu?
Poate era nebuna.De multe ori spunea ca e defecta,dar oamenii o contraziceau."poate din politete",se gandea ea.Niciun om cu capul pe umeri care ar cunoaste'o nu i'ar putea sa'i spuna ca e perfect normala..
Se gandea cum vor plange toti la inmormantarea ei..nu'i parea rau.meritau sa planga.toti.mai putin ai ei si cea care'i fusese aproape de cand s'au cunoscut..In sfarsit! A reusit sa se gandeasca la un moment fericit.Mai multe chiar.Momentele de neuitat petrecute cu...cu...cu....se facu intuneric,insa de data aceasta nu se va mai trezi.Adormise si nu se mai putea face nimic...

luni, 14 martie 2011

.[you].

You don't want me, no
You don't need me
Like I want you,
Like I need you

You can't see me, no
Like I see you
I can't have you, no
Like you have me

You can't feel me, no
Like I feel you
I can't steal you, no
Like you stole me..

vineri, 4 martie 2011